Bilete online
Cronică de Mircea Morariu la spectacolul LEGEA CELUI MAI PUTERNIC

https://amfiteatru.com/2020/02/26/frica-pierderii-resurselor/ 

Frica pierderii resurselor

Un articol de Mircea Morariu| februarie 26, 2020

Într-un anume fel, un spectacol nicidecum comod, așa cum este cel cu piesa „Legea celui mai puternic” de Dominik Busch, montat la Compania „Mihai Raicu” a Teatrului de Nord din Satu Mare de regizoarea Catinca Drăgănescu, înseamnă repunerea în discuție a două mari probleme, intim legate între ele. Și anume: 1. De ce mergem la teatru? și 2. Care este, la urma urmei, rostul teatrului?

Adică, atunci când achităm costul unui bilet care ne îngăduie liberul acces într-o sală de spectacole o facem eminamente pentru a ne cumpăra două sau trei ore de încântare, de plăcere, de evadare din cotidian, din real, sau ne asumăm și riscul ca un anume fapt artistic, un spectacol, „o întâmplare cu oameni anume adunată“ poate fi de natură nu să ne liniștească, ci, din contră, să ne sporească grijile. Întrebările. Să ne reamintească că unul dintre sentimentele dominante ale vieții este frica. În multiplele și complicatele ei aspecte.

La urma urmei, lucrurile acestea nu sunt noi. Mai toate tragediile antice sunt variațiuni pe tema fricii. Să ne reamintim, de pildă, că, de fapt, cele patru mari capodopere cehoviene – „Pescărușul”, „Unchiul Vanea”, „Trei surori” și „Livada cu vișini” sunt și rămân excepționale variațiuni pe tema fricii de singurătate. Singurătate fără antidot, fără scăpare. Un mare regizor, așa cum este Thomas Ostermeier, în cartea care se cheamă chiar așa „Teatrul și frica”, ne soma să acceptăm realitatea că mai tuturor personajelor din piesele norvegului le este teamă ca nu cumva să nu poată face față, de la un moment dat încolo, grijilor materiale. „Nora”de pildă, nu este numai piesa în care se exclamă Torvald, Torvald!, nu este doar o scriere despre emanciparea femeii, ci și una despre frica reprezentată de posibilitatea descoperirii unei semnături falsificate, la rându-i o operațiune făcută din pricina fricilor financiare. „Un dușman al poporului” este o scriere în care colectivitatea trebuie să aleagă între frica de a fi îmbolnăvită de apa contaminată și frica neajunsurilor materiale pe care le aduce cu sine recunoașterea adevărului descoperit de doctorul Stockman.

Toate personajele sau, poate mai curent spus, crochiurile de personaje, din piesa „Legea celui mai puternic” acționează sub imperiul fricii. Indiferent că e vorba despre realizatorii filmului documentar ce se naște sub ochii noștri (spectacolul însuși este un amestec de teatru și film), documentar în care apare, între altele și alții, un defector ce a fost de acord să depună mărturie despre un sistem bine organizat de crime, despre defectorul însuși, un tânăr în a cărui minte curajul și inconștiența inițiale sunt, pe neașteptate, dar și firesc înlocuite de teama atavică a prețului pe care urmează să îl plătească, iar prețul înseamnă viața însăși. Ori despre fiica ce se teme că tatăl ei, proprietar de mină, comite zilnic nelegiuiri în serie, chiar și crime, despre tatăl care fuge de frica propriei realități, a ceea ce înseamnă modul său de existență, strigând, spre a se convinge în primul rând pe sine însuși, că nu este ceea ce îl acuză Nadja că ar fi.

Care este în piesa, respectiv în spectacolul sătmărean, mobilul tuturor acestor temeri? Tot teama. Pe care nu o poate învinge, defel, autoîncurajarea, inevitabil devidată de sensuri, Totul este sub control, își tot repetă periodic, autoîncurajator personajele. Numai că atotputernicia controlului este infirmată de toate întâmplările din piesă. Întâmplări care se adună și se precizează după metoda puzzle-ului.

În „Legea celui mai puternic” este vorba despre teama finitudinii resurselor. Teamă născută din realitatea zdrobitoare că cine deține resursele deține și puterea. În vederea menținerii puterii, scop care a ajuns să se confunde cu însuși sensul vieții, se comit fărădelegi în serie. În ultimă instanță, intenția, în bună parte finalizată a Catincăi Drăgănescu, a fost aceea de a realiza cu actorii Secției române a Teatrului de Nord din Satu Mare un spectacol despre teama care generează temeri. Frică. Crime.

Evidenta dorință a regizoarei a fost nu doar aceea de a aduce pe scenă o mostră de teatru social de ultimă generație (Dominik Busch a scris „Legea celui mai puternic” între anii 2016-2017, cu ocazia unei rezidențe la un teatru din Basel), ci și o specie aparte, poate chiar insolită, de teatru patetic.

Teatrul patetic fără emoție. Rece, cu replici crude, rostite cel mai adesea pe un ton egal cu sine, repetate, dublate, amplificate, multiplicate, transformate în ecou, în obsesii prin tot felul de mijloace tehnice. Replici arareori strigate. Însă strigate din toate resorturile ființei. Suntem, în spectacolul sătmărean, din toate părțile asaltați, bombardați de replici. La dublu, la cub. Replici de grup, așa ca în teatrul agitatoric. Replici vorbite sau cântate. Compozițiile muzicale fiind semnate de Cristian Vieriu și de Diana Dolcan, aceasta din urmă semnând și aranjamentele corale. Absența deliberată a emoției este compensată printr-o atenție aparte acordată vizualului. Formelor. Culorilor. Albastru marin, roșu, gri. Conceptul vizual este datorat cuiva ce se recomandă Interior8, light design-ul este semnat de Lucian Moga și Alexandru Dancu.

Într-o mare, în mijlocul unui ansamblu de proiecții video care ne vorbesc și ne atrag atenția cam despre tot și despre toate (mărturisesc, unora dintre ele nu le-am înțeles rostul) evoluează profesionist, uneori deliberat mașinal actorii Ioana Cheregi, Crina Andriucă, Roxana Fânață, Adriana Vaida, Ciprian Vultur, Andrei Stan, Andrei Gîjulete, Cătălin Mareș, Carmen Frățilă, Raluca Mara, Romul Moruțan.

Doar timpul va arăta în ce măsură genul acesta de spectacol va întruni și adeziunea publicului.

Teatrul de Nord din Satu Mare – Compania „Mihai Raicu”

„Legea celui mai puternic” de Dominik Busch

Traducerea: Ioana Petre

Regia: Catinca Drăgănescu

Compoziție muzicală și sound design: Cristian Vieriu

Compoziţie vocală şi aranjament coral: Diana Dolcan

Concept vizual: Interior8

Light design: Lucian Moga, Alexandru Dancu

Asistență scenografie: Cristian Gătina

Distribuţia:

Nadja – Ioana Cheregi, Crina Andriucă, Roxana Fânaţă, Adriana Vaida

Erik – Ciprian Vultur

Simon – Andrei Stan

Alvaro – Andrei Gîjulete

Diego – Cătălin Mareş

Corul – Carmen Frăţilă, Raluca Mara, Romul Moruţan

Data reprezentației: 16 februarie 2020

Foto: Karoly Suveg

ȘTIRI
„Rugă pentru Pace!” - o campanie Radio România Cultural
130 DE ANI DE LA INAUGURAREA CLĂDIRII TEATRULUI DE NORD
T.E.aM.A - teatru cu tineri, pentru tineri
Spectacolul ILUZII se joacă la Festivalul Internaţional de Teatru Nou, Arad
Premiere online în proiectul T.E.a.M.A.
”Consiliu de familie”, spectacol invitat la prima ediție a festivalului MAFESZT
„Bacantele (fără mască)“ în FESTIVALUL NAȚIONAL DE TEATRU
Concursul de dramaturgie Focus Drama a ajuns la final
Ziua Mondială a Teatrului 2020
Spectacolul PLEX de la Baia Mare se joacă la Teatrul de Nord
Spectacolele Teatrului de Nord au avut mare succes la Brăila
Proiect de educație prin cultură în desfășurare la Teatrul de Nord
TEATRUL DE NORD ONLINE
Spectacolul ILUZII se joacă în Campania ARTIȘTII PENTRU ARTIȘTI
T.E.aM.A. - proiect de educație prin cultură cofinanțat de AFCN
Concurs de dramaturgie cu tema INSULA
Cronică de Mircea Morariu la spectacolul LEGEA CELUI MAI PUTERNIC
Patru spectacole de neratat, în weekend la Teatrul de Nord
Anca Similar joacă într-un film selectat la Festivalul de la Sarajevo
Cronică de Vasile Andreica la CONSILIU DE FAMILIE
„Tata mută munții” în premieră la Satu Mare
De Ziua Culturii Naţionale, la Teatrul de Nord revine “Tără(z)boi”
Spectacol al studenților Universității de Arte Târgu-Mureș, la Sala Studio
Trupa „Mihai Raicu” joacă trei spectacole la Arad
Elevii Colegiului ”Mihai Eminescu” prezintă un spectacol la Sala Studio a Teatrului de Nord
CARAVANA LUI MOȘ NICOLAE
Interviu cu regizorul Theodor-Cristian Popescu
CARDINALUL, un film despre tragedia vieții episcopului greco-catolic Iuliu Hossu
O poveste muzicală și mărțișoare cadou
O tragedie rusească, aşa, ca în filmele americane
Secția română a Teatrului de Nord joacă patru spectacole la finalul lunii februarie
Janna sau Femeia de piatră și menajeria ei umană
Dragobetele, ziua dedicată dragostei
“Bani din cer”, un spectacol amuzant care consacră schimbul generaţiilor la Teatrul de Nord
Cronică de Virginia Paraschiv la NEBUNUL ȘI CĂLUGĂRIȚA
”Eterna reîntoarcere” oferă un model de teatru psihologic modern
Cronică de Mircea Morariu la ALMOST, MAINE
Spectacolul JANNA în FNT
Scriitoarea Irina Binder vine la Satu Mare pentru un eveniment dedicat olimpicilor la Matematică
Cronică de Oana Cristea Grigorescu la spectacolul BACANTELE (fără mască)
„Prințesa de cartier” la Fest(in) pe Bulevard, București
Cronică de Vasile Andreica la NEBUNUL ȘI CĂLUGĂRIȚA
Cronică de Nona Rapotan la spectacolul BACANTELE (fără mască)
ZIUA PORȚILOR DESCHISE
Spectacole în abonamente la Carei
Cronică de Nona Rapotan la spectacolul METAMORFOZE
Roxana Fânață premiată la GALA HOP
Cronică de Mircea Morariu la NEBUNUL ȘI CĂLUGĂRIȚA
Demeter András, secretar de stat la Ministerul Culturii, în vizită la Satu Mare
Spectacole în LABORATOR

Parteneri media
   
Abonare la Newsletter
Abonare

Creeat de Altersoft