Imagini

---

CUM VĂ PLACE de William Shakespeare

Traducerea: Violeta Popa

Regia: Aleksandar Ivanovski

Scenografia: Cristian Gătina

Light design: Lucian Moga, Alexandru Dancu

Distribuția:

Rosalinda: Roxana Fânață

Celia: Raluca Mara

Phoebe: Alina Negrău

Audrey: Ioana Cheregi

Ducele/Ducele Senior: Ciprian Vultur

Charles/Corin: Romul Moruțan

Touchstone: Andreea Mocan

Jaques: Cătălin Mareș

Orlando: Andrei Gîjulete

Părintele: Sergiu Tăbăcaru

Oliver: Andrei Stan

Madamme Le Beau: Dorina Nemeș

Amiens/William: Tibor Székely

Silvius: Vlad Mureșan

Adam/Himeneu: Anca Similar
 

Data premierei: 8 decembrie 2019, Sala Mare
 

Regia tehnică: Enikő Botos

Sufleur: Larisa Székely

Lumini: Ioan Iluță, Călin Mocan

Sunet: Vlad Giurge
__________________________

Dacă ar fi să rezumăm existența umană la un singur cuvânt, acesta ar fi: reacție. Viața este un șir continuu de reacții. În primă fază stimulii sunt simpli: foame, sete, frig, frică. Pe măsură ce creștem, lanțul devine din ce în ce mai complex. Descoperim spațiul din jurul nostru, întâlnim oameni. Diferite spații nasc diferite reacții. Cu cât sunt mai mulți oamenii pe care îi întâlnim, cu atât sunt mai diverse reacțiile pe care ei le produc în noi. Dragostea, ura, nepăsarea, dezgustul, furia, bucuria... sunt reacții la întâlnirea pe care o avem cu ceilalți. Ne pot atrage sau ne pot îndepărta. Ne putem îndrăgosti la prima vedere sau mai greu. Uneori suntem izgoniți din spațiul nostru familiar sau ajungem captivi într-un spațiu neprietenos, iar asta ne forțează să ne autoexilăm mental în alte locuri, mitice, fantastice, pe care ni le proiectăm ca opusul celor reale. Și pentru a ascunde faptul că mintea și sufletul ne sunt în altă parte, purtăm măști, jucăm roluri, ne ferim cât putem de bine.

„Întreaga noastră lume e o scenă și bărbați, femei, cu toții, suntem doar niște actori” este replica cea mai cunoscută din comedia „Cum vă place”, un text complex care gravitează în jurul temei centrale, dragostea, dar care, în același timp, naște discuții legate de diferite alte teme: exilul fizic sau mental care duce la izolare sau autoizolare, lupta pentru putere și consecințele ei, teatralitatea. Masca și travestiul sunt prezente pe tot parcursul piesei.

„Cum vă place” e asemeni unei clădiri cu fațadă aparent simplă, dar cu multe căi de acces, iar pentru a-i înțelege interiorul labirintic trebuie încercate toate ușile.

__________________________

INTERVIU CU REGIZORUL: https://www.youtube.com/watch?v=m4OMqeKfhd8

„Cum vă place” este o piesă care ne incită în multe feluri și care are atmosfera clasică a pieselor shakespeariene, atmosfera mistică... Piesa este anunțată ca fiind o comedie, dar există atât de multe alte niveluri mult mai profunde pe care le-am descoperit la repetiții, încercând să abordăm câteva teme pe care Shakespeare le-a scris și care sunt importante pentru noi astăzi, ca generație. Una din ele este tema exilului, foarte prezentă în contextul zilelor noastre, abordată atât ca subiect concret, dar și din punct de vedere al exilului intern, al modului în care oamenii reacționează la propriile limite și la barierele impuse de ceilalți, al felului în care reacționează la propriile utopii imaginare și cum luptă pentru a-și construi o lume interioară.

În 2010 a înființat Centrul pentru Acțiuni Creative IMPACT și organizează IMPACT Fest – festival internațional de teatru și arte performative dedicat schimbului intercultural european în domeniul artelor teatrale.  

Prima întâlnire a Trupei „Mihai Raicu” cu Aleksandar Ivanovski a fost la workshop-ul susținut de regizor la Festivalul Tranzit Fest din 2018.

___________________________

Comedia „Cum vă place” a fost jucată prima oară în 1599 sau 1600 şi tipărită abia în ediţia in-folio din 1623. Este dramati­zarea unei povestiri cu caracter pastoral, scrisă de Thomas Lodge în 1590 (Rosalynde, Euphues Golden Legacie). La rîndul ei, povestirea se bazează pe un vechi poem englez, The Tale of Gamelyn. A fost adaptată în 1723 de Charles Johnson sub titlul Love in a Forest (Îndrăgostiţi în pădure), cu inserturi din Richard al II-lea în Actul I şi cu reprezentaţia „Piramus şi Thisbe” în actul ultim. A fost ju­cată de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, ajungând extrem de populară atât în secolul al XIX-lea, când romanticii au văzut în ea simbolul unei libertăţi nelimitate legate de natură, cât şi în secolul al XX-lea, când elementele postmoderne, feministe şi ecologiste au făcut-o din nou interesantă. Au apărut diverse adaptări mai puţin obişnuite, precum cea oferită în 1973 de Royal Shakespeare Company - cu Eileen Atkins în blugi, cea a lui Declan Donnellan din 1991 - cu distribuţie exclusiv masculină şi oarecari implicaţii gay şi montarea franceză a lui Andrei Şerban din 1977, unde spectatorii au fost invitaţi să se deplaseze cu adevărat în pădurea Ardennes pentru a urmări piesa chiar în mijlocul codrului unde este situată acţiunea.
În România, „Cum vă place” a fost pusă în scenă mult mai târziu şi mai rar decât alte comedii. Prima reprezentaţie a avut loc pe scena Teatrului „Maria Ventura” în 1933 (trad. Adrian Maniu, regia Victor Bornovsky, cu Leny Caler şi George Vraca), ur­mată de cele de la Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra” din 1951 (trad. Lucia Demetrius, cu Beate Fredanov, Mircea Balaban şi Fory Etterle) şi 1961 (trad. Virgil Teodorescu, în regia lui Liviu Ciulei, cu Clody Bertola şi Victor Rebenciuc) şi Teatrul „Nottara” din 1985 (în regia lui Dan Micu, cu Dana Dogaru şi Dragoş Pâslaru). În provincie s-a jucat la Constanţa (1961), Reşiţa (1970), Bacău (1979, 2002), Tîrgu Mureş şi Cluj (1979), Iaşi (1982), Braşov (1985), Oradea (1996), Timişoara (2000), Arad şi Sibiu (2001).

(William Shakespeare: Opere VI, ediție coordonată și îngrijită de George Volceanov)

__________________________________

Parada semnelor de întrebare
cronică de Mircea Morariu
revista Amfiteatru
https://amfiteatru.com/2020/01/29/parada-semnelor-de-intrebare/