Bilete online
REVIZORUL
de N.V. Gogol



REVIZORUL

de N.V. Gogol

vezi tot programul


Imagini

STAGIUNEA 1988 - 1999

REVIZORUL de N.V. Gogol

Adaptare: Adina Zeev

Regia: Adrian Lupu

Scenografia: T. Th. Ciupe

Distribuţia:

Primarul - Constantin Dumitra

Soţia lui - Dana Moisuc

Fiica lui - Rora Demeter

Directorul spitalului - Marcel Mirea

Inspectorul şcolar - Adrian Matioc

Judecătorul - Ştefan Mareş

Dirigintele poştei - Carol Erdös

Bob - Sorin Oros

Dob - Emanuel Petran

Inspectorul - Ioan Ardelean

Osip - Valentin Branişte

Comisarul - Radu Sas

 

Lumini - loan Dindiligan, losif Szolosi                  

Sufleur - Iolanda Borşe

Sonorizare - Robert Costea

Regia tehnică - Ritta Szabo 

  

Nimic  nu e mai aproape de o mare tragedie decât o mare comedie. 

 A.S. Puşkin 

 

Revizorul, compus de Gogol (1809 - 1852) după "Suflete moarte", oferă un exemplu greu de depăşit al felului în care teatrul poate interveni în viaţa unei naţiuni, dovedindu-se un ferment activ al acesteia.

Ceea ce este important în această comedie şi constituie noutatea ei fundamentală faţă de o comedie tot atât de celebră şi tot atât de revoluţionară ca "Nunta lui Figaro", este faptul că ea pune sub acuzare statul însuşi structurile şi puterea lui.

În "Revizorul", Gogol foloseşte o componentă fictivă şi fantezistă prin care transpare atracţia ca de bulboană a nulităţii, a existenţei deşarte. După cum a remarcat Belinski, întreaga acţiune dramatică este determinată de un fapt iluzoriu, de o fantomă, de un zvon şi de un echivoc care ascunde umbra înspăimântătoare a unui judecător suprem.

Adevăratul protagonist este primarul, inspectorul rămâne doar proiectarea spaimei. Avem de fapt de-a face cu un protagonist colectiv, cu o lume care reflectă prin caracterele comice ale personajelor ei, povara şi tarele puterii într-o situaţie pe cât de particulară, ca aceea a unui mic orăşel din provincia rusească, pe atât de universală; situaţie menită să se repete vreme de milenii, legată de comunităţile umane, şi surprinsă de Gogol în momentul producerii unei fisuri adânci, datorită criticelor raporturi apăsătoare, create de puterea instaurată, căreia îi devin victime.

Vito Pandolfi - "Istoria teatrului universal``, vol. 3, Ed. Merdiane 1971

  

  În 1835 Gogol s-a hotărât să urmeze sfaturile prietenului său, Puşkin, de a transfera pe scenă "Suflete moarte". Avea numai 27 de ani, dar o conştiinţă deplină şi limpede a îndatoririlor sale, a necesităţii unui teatru care să abordeze probleme naţionale.

  "În Revizorul - spune el - m-am hotărât să înmănunchez tot putregaiul din Rusia, nedreptăţile care se comit peste tot unde ar trebui să se pretindă oamenilor dreptatea cea mai înaltă, ca să se râdă de toate odată şi odată".

  Prezenta adaptare se bazează pe cele două variante a Revizorului: 1835 -1836 şi 1842 (publicat în 1843), de la fragmente neincluse în variantele mai sus amintite, dar publicate în volumele de opere - N.V. Gogol - şi conţine replici din celelalte lucrări dramatice gogoliene precum şi din romanul "Suflete moarte" şi alte opere în proză.

Adina Zeev

 

Bilete online

DISTRIBUTIA
Carol Erdös
Dirigintele poştei
Dana Moisuc
Soţia primarului
Rora Demeter
Fiica primarului

FOȘTI ANGAJAȚI ȘI COLABORATORI
Ritta Szabo
regia tehnică


Parteneri media
   
Abonare la Newsletter
Abonare

Creeat de Altersoft