GOD IS A DJ de Falk Richter

Cu: Andrei Gîjulete, Roxana Fânață, Cătălin Mareș

Regia și muzica: Andrei Raicu

Traducerea și adaptarea: Iulia Rîpan

Mișcarea scenică: Bogdan Olarson

Video design: Dimitris Palade

Costume: Cristina Milea

Muzică live: Andrei Gîjulete, Roxana Fânață

Vârsta recomandată: 14+ 

Durata spectacolului: 2 ore (fără pauză)

Premiera: 9 martie 2019, Sala Studio
 

Spectacolul vorbește despre cum fiecare dintre noi ne creăm o lume a noastră în care alegem sau suntem forțați să trăim și care, de cele mai multe ori, este subordonată sau se naște din problemele lumii reale. În ciuda încercărilor de a se apropia, de a se ajuta reciproc, persoanele care o locuiesc devin tot mai solitare, mai individualiste. Depărtarea, izolarea dă naștere violențelor și problemelor de comunicare interumane. Spectacolul ”God is a DJ” este un soi de radiografie a unei vieți de cuplu expuse permanent – în fond totul se rezumă la o poveste de dragoste – și prezentate brut, prin prisma memoriilor personale.

Personajele aleg să facă din viața lor o lucrare de artă. Mi se pare foarte potrivit că cei doi aleg să trăiască într-o galerie de artă – un spațiu public, spațiu de expunere. Paul Klee spune că “arta nu reproduce vizibilul: mai degrabă produce vizibilul”. Ei doi aleg să facă din viața lor artă tocmai pentru că în acest fel reușesc să scoată la iveală probleme pe care le avem zilnic dar nu mai avem timp să reflectăm asupra lor.

Născut în 1988, în București, România, ANDREI RAICU studiază Regie de Teatru,  în cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București și își continuă aprofundarea cunoștințelor în cadrul Masteratului de Regie, condus de Theodor Cristian Popescu, la Universitatea de Artă din Târgu Mureș. Debutează ca regizor de teatru în 2013, la Godot Caffe Teatru în București cu „Iaacovi și Leidental” de Hanoch Levin și mai semnează regia a două spectacole bazate pe textele lui Goran Stefanovski: în 2015 „Hotel Europa” la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București, iar în 2016 „Euralien”, o co-producție a Teatrului Clasic „Ioan Slavici” din Arad cu Asociația Citizenit. În același timp, Andrei Raicu semnează și sound design-ul la mai multe spectacole din teatrele românești: "Sclavi” de Maria Manolescu,  regia Theodor Cristian Popescu (Fabrica de Pensule, Cluj Napoca), "Sufocare" de Chuck Palahniuk, regia Ovidiu Caița (Teatrul ”Regina Maria” Oradea), „Aventura” de Alfredo Sanzol (Teatrul tineretului Piatra Neamț), regia Theodor Cristian Popescu, „Super OK” de Mircea Moroianu, regia Alexandros Raptis (Teatrul Național ”I.L. Caragiale”, București). În prezent, folosindu-se de experiența acumulată în regie și muzică, Andrei Raicu,  continuă să exploreze și alte orizonturi artistice din zona de performance, queer și techno. Creează în colaborare cu artiști din afara granițelor, în Berlin,  mai multe happening - uri: „Athanatizein – ad immortalitatis ritual” , „Gruesome Manifesto”, „Queeerdos III - Divination”.

Falk Richter (n. în 1969, Hamburg, Germania) este unul dintre cei mai importanți dramaturgi și regizori germani ai generației sale. Piesele sale au fost traduse în peste 25 de limbi și sunt produse în întreaga lume. Pe lângă scrierea și punerea în scenă a propriilor piese, Richter a regizat Shakespeare, Cehov, Schiller, Brecht și câteva piese contemporane ale unor scriitori precum: Caryll Churchill, Harold Pinter, Martin Crimp, Sarah Kane, Jon Fosse, Mark Ravenhill, Lars Noren, Roland Schimmelpfennig; opere de Tschaikowsky, Strauss și Weber, de Hans Werner Henze, Jörg Widmann și Jörn Arnecke.

Falk Richter este regizor în rezidență la Schaubühne Berlin din 2000. Ca freelancer a lucrat în teatre renumite precum Burgtheater Viena, Schauspielhaus Hamburg, Schauspielhaus Zurich, Salzburger Festspiele, Opera din Viena, Ruhrtriennale, Teatrul Național Bruxelles, Royal National Theatre Oslo, Opera din Frankfurt, Schauspielhaus Viena, Schauspiel Frankfurt și Teatrul Maxim Gorki Berlin. A început o colaborare cu coregraful Anouk Dijk, cu zece ani în urmă, la producția ”Nothing Hurts” (Kampnagel 1999, Berlin 2000), iar fascinația împărtășită pentru modul de lucru multilateral al acestuia a dus la colaborări ulterioare în ”TRUST” (Schaubühne, 2009), ”PROTECT ME” (Schaubühne, 2010), ”RAUSCH” (Schauspiel Düsseldorf, 2012), iar ultima lor colaborare ”Safe Places” a avut premiera la Frankfurt, în toamna anului 2016.